Printre frazele celebre care nu au fost rostite vreodată, există una care continuă să fie amintită atunci când vine vorba despre diplomația europeană: "Pe cine sun dacă vreau să vorbesc cu Europa?" ar fi întrebat Henry Kissinger, fostul secretar de stat american care a murit în luna noiembrie, la 100 de ani, relatează O Globo.

Chiar dacă nu s-a exprimat niciodată, îndoiala a ajuns să rezume dificultatea identificării unei politici externe europene coerente și unificate. Itinerariul ales de Xi Jinping pentru prima sa vizită pe continent în aproape cinci ani indică Europa pe care China a considerat de cuviință să o sune în acest moment.

Începând de la Paris, Xi pare să recunoască faptul că, dacă există astăzi o conducere politică europeană, aceasta este la Palatul Élysée. În continuare, președintele chinez se îndreaptă spre est: Serbia și Ungaria, țări cu regimuri conservatoare care distonează în Europa din cauza simpatiei lor față de Beijing și de Moscova. 

Cu popularitatea în scădere în țara sa, președintele francez Emmanuel Macron îl primește pe Xi Jinping dispus să-și asume conducerea Uniunii Europene, care a rămas fără conținut odată cu plecarea cancelarului german Angela Merkel și ca urmare a lipsei de strălucire a succesorului său, Olaf Scholz. Viziunea pe care Macron a proiectat-o ​​pentru viitor este sumbră. Într-un discurs recent la Universitatea Sorbona, tonul președintelui francez s-a apropiat de apocaliptic: "Europa ar putea muri", a avertizat acesta, enumerând amenințările la adresa economiei, securității și democrației. 

În discursul de aproape două ore, China apare ca unul dintre riscurile la adresa prosperității Europei din cauza politicilor economice neloiale, dar ea nu este singura în acest sens. Macron acuză SUA că adoptă practici similare, încălcând regulile comerțului internațional prin subvenționarea unor sectoare ale industriei sale, la fel cum face Beijingul.

Soluția propusă de președintele francez este aplicarea unor măsuri defensive pentru protejarea economiei europene, ceea ce ar putea însemna mai mult elan pentru valul global de protecționism. 

Ceea ce marchează discursul lui Macron, pe lângă tonul alarmist, este mesajul conform căruia lumea se află la o răscruce istorică. Cu variații, este o temă care a apărut și în discursurile liderilor celor mai mari două economii ale lumii, China și SUA. Una dintre mantrele lui Xi din ultimul an este aceea că sunt în desfășurare schimbări care nu s-au mai produs de un secol – un mesaj pe care l-a inclus în discuția sa cu Macron la Élysée. 

În ultimul său discurs privind starea Uniunii, președintele american, Joe Biden, a amintit chiar de ascensiunea nazismului din secolul trecut pentru a avertiza asupra "momentului rar" pe care îl trăiește în prezent lumea, cu amenințări la adresa libertăților atât din interiorul SUA, cât și din exterior — referire la posibilele victorii ale lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din luna noiembrie și ale Rusiei în războiul din Ucraina. În ceea ce privește valorile, pentru mulți oameni Casa Albă a lui Trump pare să fie și mai înfricoșătoare decât Kremlinul lui Vladimir Putin. 

O a doua administrație Trump "ar însemna, probabil, sfârșitul Occidentului ca idee organizată", spune Edward Luce de la "Financial Times". În discursul său de la Sorbona, Macron reiterează conceptul de "autonomie strategică", pe care îl consideră fundamental pentru ca Europa să nu depindă de SUA pentru securitatea și tehnologia sa, mai ales dacă Trump va reveni la putere. Este o idee care cu siguranță a fost privită cu simpatie de Xi în discuțiile pe care le-a avut cu Macron: China consideră că slăbirea alianței transatlantice îi facilitează ambiția de a crea o nouă ordine mondială.

SURSA: RADOR RADIO ROMÂNIA