Noua Strategie Naţională de Securitate a Republicii Moldova este finalizată în proporție de 98%, susține secretarul Consiliului Suprem de Securitate, Alexei Barbăneagră. Experții spun în document „logica politică domina asupra interesului național”.

Barbăneagră a declarat pentru report.md că până la sfârșitul lunii mai documentul urmează să fie discutat la Guvern și la Consiliul Suprem de Securitate după care va fi transmis Parlamentului spre examinare și adoptare.

„Rusia a adoptat o doctrină militară nouă, strategii de securitate și apărare au fost adoptate de Polonia, SUA și multe alte țări. Astfel, Strategia care aprobată de Parlament în anul 2011, în mare parte, s-a epuizat, pentru că s-au schimbat condițiile sociale, economice, politice și militare”, spunea Alexei Barbăneagră după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate din 23 martie 2015.

La începutul acestui an, consilierul CSS, Andrei Curararu, menționa la postul public de televiziune că noua Strategie Națională de Securitate urma să fie gata până la finele lunii februarie.

Experții susțin într-un glas că în acest proiect de document interesele politice ale partidelor, ai căror exponenți urmează să adopte această strategie, prevalează asupra interesului național.

Nu descrie clar riscurile

Directorul Centrului de Informare şi Documentare NATO, Elena Mârzac, susține că noua Strategie Națională de Securitate nu răspunde la întrebările: „Ce? Cum și cu ce?”.

„Proiectul elaborat nu descrie clar care sunt riscurile, ce obiectiv are țara, care sunt căile de contracarare a riscurilor și cu ce mijloace urmează a fi acestea contracarate. Republica Moldova este un stat slab din punct de vedere militar. Deși este o țară neutră, cazul Ucrainei ne-a demonstrat că garantul neutralității ne poate deveni agresor. Nu văd în acest proiect o stipulare concretă cum asigurăm securitatea statului și nu este foarte clar cum comunicăm cu actorii interni și externi”, a menționat Elena Mârzac pentru report.md.

Nu există consens în privința percepției pericolelor

Fostul Reprezentant Național Militar pe lângă Comandamentul NATO, colonelul în rezervă Ivan Ene susține că principala problemă este că la nivel național nu există un consens vis-a-vis de pericolele și amenințările cu care se confruntă acest stat.

„Împărțirea societății în două tabere, pro-Est și pro-Vest, face ca în societate să existe percepții diametral opuse asupra riscurilor și amenințărilor care planează asupra Republicii Moldova. O bună parte  a cetăţenilor, având exemplul Ucrainei, au tot temeiul să vadă în prezența forțelor armate ale Federației Ruse în regiunea transnistreană un pericol clar (nimic comun cu pretinsa „menținere a păcii”). Dacă unitățile Flotei Mării Negre a Rusiei au servit drept vârf de lance pentru acapararea peninsulei Crimeea, de ce n-ar face colegii lor același lucru în Transnistria, mai ales că sunt stabiliți de mai mult de două decenii în regiune? Ce garanții există în sensul acesta?”, se întreabă colonelul Ene.

E nevoie de un proiect nou

Experții Institutului pentru Reforme și Politici Europene (IPRE) propun elaborarea unui nou proiect de lege care ar spori rolul Consiliului Suprem de Securitate. În opinia lor, noua Strategie Națională de Securitate menține, practic, intacte atribuțiile acestui organ.

Referitor la Consiliul Suprem de Securitate, colonelul în rezervă Ivan Ene a menționat: „Un CSS bine pus la punct anticipează lucrurile, analizează non-stop mediul de securitate, tendințele, indicatorii care avertizează despre emergența unui pericol sau altul. Serviciile de informații israeliene, spre exemplu, nu se concentrează pe căutarea bombelor plantate de potențiali teroriști, ci analizează cine ar putea avea astfel de intenții. Deci, merg cu câțiva pași înaintea pericolelor, lucrează în vederea prevenirii lor”.

Directoarea CID NATO, Elena Mârzac, vede pentru această instituție un rol de comunicator între instituțiile din domeniul securității.„În această strategie nu am văzut un statut special pentru Consiliul Suprem de Securitate, cel mai important ar fi rolul acestui organ în asigurarea implementării și supravegherii respectării prevederilor Strategiei de Securitate Națională. Din păcate acest organ are doar un rol consultativ”, a conchis Elena Mârzac.

Rusia fortifică militar Transnistria

La jumătatea lunii februarie 2016, liderul separatist de la Tiraspol Evghenii Șevciuk a semnat decretul de promulgare a noii strategii de securitate a regiunii transnistrene. Tiraspolul susține că are o strategie de securitate defensivă, însă mizează pe suportul Moscovei în ceea ce privește asigurarea pretinsei independențe și suveranități ai regimului separatist. Oficial, regiunea transnistreană se declară o enclavă neutră din punct de vedere militar.

Luni, 9 mai, șeful administrației separatiste de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk, a declarat după parada militară, la care au participat și militarii ruși din Grupul Operativ de Trupe Rusești (OGRV), că speră „la unirea Transnistriei cu Rusia, așa cum era pe vremea URSS”. În ajunul paradei, Chișinăul a convocat la MAEIE un consilier al Ambasadei ruse, dar aceasta nu a împiedicat militarii ruși să participe la parada forțelor separatiste. În ceea ce privește declarația lui Evghenii Șevciuk privind unirea cu Rusia, autoritățile moldovene nu au reacționat.

Constantin Uzdriș