În condițiile în care Republica Moldova este dependentă practic 100% de resursele energetice rusești, interconectarea rețelelor cu cele românești și, respectiv, europene este singura măsură ce i-ar asigura securitatea energetică.

De mai mulți ani sunt discutate două proiecte importante, dar, deocamdată, la modul practic, s-a făcut foarte puțin.

Discuții îndelungate

În 2015, Guvernele României și Republicii Moldova au semnat un memorandum de înțelegere privind realizarea proiectelor vizând interconectarea rețelelor de gaze naturale și energie electrică. De fapt, discuțiile se poartă de cel puțin un deceniu. Până acum a fost construit doar gazoductul Iași-Ungheni, care are însă o capacitate mică și alimentează cu gaz românesc doar câteva localități din raionul Ungheni. În privința interconectării electrice s-a făcut și mai puțin. La moment suntem abia la etapa studiilor de fezabilitate. Experții notează într-o analiză prezentată recent de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” (Moldova) și „Expert-Forum” (România), realizat cu suportul financiar al Ambasadei Olandei la București că interconexiunea pe domeniul energiei electrice dintre Republica Moldova și România este un proiect viabil și o urgență care ar crește securitatea energetică a Moldovei, ar oferi mai multe alternative consumatorilor moldoveni și ar consolida interconectarea sistemului energetic moldovenesc, prin intermediul celui românesc, cu sistemul energetic european.

În condițiile în care aproximativ 78.7 % din energia electrică din Republica Moldova este importată, iar sectorul este vulnerabil din cauza corupției, abuzurilor și dependenței de furnizori nesiguri precum și a liberalizării nefinalizate a sectorului, interconectarea cu România ar asigura diversificarea surselor de energie. Aceasta va forța toți participanții de pe piață să concureze, oferind o mai mare securitate energetică Republicii Moldova, dar și o mare presiune „din afară” pentru impunerea unor instituții și reguli de piață corecte, transparență mai mare și reglementări esențiale pentru reducerea corupției și vulnerabilităților din sector.

Unul din sectoarele-cheie în care Republica Moldova are nevoie de sprijin pentru a-și spori rezistența în fața factorilor destabilizatori din regiune este în mod firesc cel energetic. În acest context devine vitală asigurarea securității energetice prin diversificarea furnizorilor precum și a rutelor și opțiunilor de transport și distribuție a resurselor energetice în vederea creării unor alternative fiabile, menționează autorii.

Interconectarea energetică a Republicii Moldova cu România îi va aduce o serie de beneficii, a menționat ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. În primul rând este vorba de creșterea securității furnizării și diversificării surselor de aprovizionare. Astfel, Republica Moldova nu va mai depinde de un singur furnizor atât în ce privește gazul cât și energia electrică. În al doilea rând este vorba de ancorarea Republicii Moldova, prin România, la sistemele europene de interconectare și la piețele regionale de distribuție și transport a gazelor naturale și energiei electrice. În al treilea rând interconectarea va reprezenta un instrument pentru reducerea prețului la gazele naturale și energia electrică.

”În vederea implementării cu succes se impune asigurarea unei susțineri politice pentru acestea, atât de la Chișinău, cât și de la București. În al doilea rând este necesară identificarea resurselor financiare necesare construcției interconexiunilor. Este foarte importantă și alinierea la procedurile UE în domeniul energetic”, a notat diplomatul.

Trei scenarii

La modul practic, interconectările posibile între România și Republica Moldova se pot face pe 3 direcții: Nord, Centru și Sud. Interesul față de fiecare dintre cele trei interconexiuni a variat, iar în prezent o atenție deosebită se acordă interconectării Sud (linia de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești-Chișinău, cu o stație back-to-back la Vulcănești), acesta fiind pe lista de priorități a UE, cu sprijinul BERD, dar și al României (Transelectrica). Costurile acestei interconexiuni ar fi de aproape 200 de milioane de euro, care ar trebui suportate de Republica Moldova.

Însă pentru a omogeniza sectorul energetic național cu cel european nu sunt suficiente doar interconectările, dar și ajustarea legislației, instituțiilor și practicilor la cele europene. ”Sectorul energetic este pe cât de important pe atât plin de probleme și interese. Avem un regulator care trebuie să-și consolideze capacitățile și independența, avem probleme și la capitolul transparenței, concurenței și, în cele din urmă, are de suferit consumatorul”, susține Adrian Lupușor, directorul executiv al „Expert-Grup”.

Potrivit autorilor, fezabilitatea construcției interconectărilor pe energie electrică trebuie privită foarte pragmatic, atât pentru constrângerile financiare privind proiecte regionale din partea UE sau a României, dar și pe motiv că sectorul energiei în Republica Moldova și mai ales proiectele de interconectare pot fi privite de partenerii internaționali ca prioritate la pachet cu Ucraina, pentru diversificarea surselor și rutelor către ambele țări. Astfel, șansa interconectării ar fi atragerea investițiilor sau a creditelor private. Dar este nevoie ca finanțatorii și investitorii să aibă încredere în regulile jocului și în instituțiile din Republica Moldova.

În acest sens, studiul formulează o serie de recomandări, în special pentru Republica Moldova. Între acestea: introducerea unui mecanism transparent de licitații pentru achiziționarea de energie electrică angro de către furnizori la tarife reglementate şi operatorii de reţea; întărirea capacităţii instituţionale şi independenţei ANRE; interzicerea prin lege a intermediarilor cu acționariat în zone offshore; negocierea și semnarea unui acord cu Ucraina privind infrastructura în domeniul energetic (inclusiv liniile de electricitate).

Finanțăm separatismul

În prezent, Republica Moldova procură energie electrică doar de la Centrala de la Cuciurgan, după ce în 2015 Ucraina a sistat livrările din cauza conflictului din Donbas. Energia electrică nu este procurată direct de la Centrală, dar printr-un intermediar – compania „Energokapital”, înregistrată în offshore. Presa a scris că întreprinderea a fost creată la sfârșitul anului 2014 de persoane din anturajul fostului lider separatist Evgheni Șevciuk, iar la scurt timp, ANRE i-a eliberat licenţă de activitate. Ministrul adjunct al Economiei, Valeriu Triboi, a declarat în Parlament că „Energokapital” ar fi fost impus de Tiraspol în schema de achiziţie, iar preţul oferit este mai mic decât cel al energiei cumpărate direct de la Cuciurgan.

În 2016, o investigaţie realizată de jurnaliştii de la „The Black Sea” releva că „Energokapital” are conexiuni directe cu firme implicate în spălarea banilor prin băncile moldovenești. Se pare că unul dintre fondatori a fost implicat și în așa-numitul ”Laundromat”, operațiune prin care au fost spălați aproximativ 20 de miliarde de dolari prin sistemul judecătoresc și bancar din Republica Moldova.

Un anchetator din stânga Nistrului a descoperit acum jumătate de an că „Energokapital” transferă zeci de milioane de dolari către offshore-urile fondatoare, prin intermediul unei bănci moldovenești. În cele din urmă, anchetatorul a fost demis.

Una din cele mai mari incertitudini este că nu există nici o siguranță că această companie plătește pentru gazul consumat la producerea energiei electrice, susține Denis Cenușă unul dintre autorii proiectului. În aceste circumstanțe, cetățenii moldoveni se pot pomeni că plătesc pentru energia electrică și vor trebui să plătească încă o dată și pentru gazul consumat la producerea acesteia, dacă Igor Dodon se va ține de ”promisiunea” făcută la Moscova de a prelua datoria de 6 miliarde de dolari pe care regimul separatist o are față de „Gazprom”.

În octombrie 2015, Procuratura Generală a iniţiat o cauză penală pentru abuz în serviciu, comis de către persoanele care au gestionat întreprinderea „MoldovaGaz” la încheierea contractelor cu compania din regiunea transnistreană. În luna iulie, Procuratura Generală anunța că ”acţiunile de urmărire penală continuă, fiind dispuse o serie de expertize şi alte acţiuni procesuale pentru investigarea cazului”.

Interconectări cu bani europeni

Acum câteva luni, ministrul Economiei și Comerțului, Octavian Calmîc, declara că interconectarea liniilor de tensiune înaltă cu România va fi realizată până în 2020. Autoritățile speră ca în 2019 să fie finalizată și extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău.

La sfârșitul lunii decembrie Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții au semnat un acord cu Guvernul prin care și-au asumat să acorde împrumuturi totale de 82 de milioane de euro pentru extinderea gazoductului. Alte 10 milioane de euro urmează să le ofere Comisia Europeană în calitate de grant. Guvernul speră să obțină finanțare externă și pentru interconectarea electrică.

Dragoș Drăgan